Municipiul Alba Iulia este aşezat în centrul podişului ardelean într-o zonă de interferenţă a dealurilor ce coboară din Munţii Trăscăului cu şesurile din valea cursului mijlociu al Mureşului
Oraşul propriu-zis este aşezat pe prima terasă a Mureşului, care formează spre est un şes lung de 8-10 km şi lat de 2-4 km.
Oraşului îi aparţin 10.365 ha teren, format din 3500 ha teren arabil, restul fiind păşuni, fâneţe, vii, livezi şi pepiniere pomicole.
Cetatea şi construcţiile ridicate în ultimii ani pe vatră vechilor aşezări se afla pe a doua terasă, cu cca. 18-25 m mai sus. Împrejurimile sunt deosebit de atrăgătoare, iar clima se caracterizează prin veri călduroase, toamne lungi şi ierni blânde, cu o temperatură medie anuală de +10 grade Celsius şi precipitaţii care ating o medie anuală de 650 mm.
Partea de vest a oraşului este străjuită de înălţimile împădurite ale Munţilor Metalici cu Vârful Mamut (630m).
Spre est, peste Mureş, se disting dealurile argiloase de culoare roşiatică ale podişului ardelean, erodate de râurile Mureş, Sebeş şi Secaş, acestea formând un şir de râpe cu forme interesante şi vegetaţie rară.
Spre sud, în zilele senine, se văd culmile Munţilor Sebeşului, cu Vârful Surianul (2245 m) cu Vârful lui Patru (2130 m).
Oraşul este străbătut de şoseaua E80, care face legătura între Deva şi Cluj Napoca la o distanţă de 380 km. de Bucureşti, 100 km de Cluj şi la 241 km de Arad.
Aceasta este ambianta oraşului Alba Iulia, unde bogăţia pământului se împleteşte armonios cu peisajele variate şi odihnitoare.
Stema oraşului:
Stema municipiului Alba Iulia se compune dintr-un scut rotunjit cu marginile triunghiulare, scut tăiat în bandă și în bară, cu trei cartiere. În primul cartier, de azur, se află pasărea cruciată a Țării Românești, de aur, însoțită de soare în dreapta și de lună în stânga, tot de aur. În cartierul doi, în câmp roșu, este reprezentat capul de bour al Moldovei, de argint, însoțit în dreapta de o rază luminoasă și în stânga de semilună crai nou, tot de argint. Între coarnele bourului se află o stea de argint cu cinci raze. În vârful scutului, în câmp de aur, pe o terasă neagră din șapte dealuri, se află doi lei rampanți, afrontați, de culoare roșie, ținând între labe o spadă neagră. În șef, în câmp de hermină, se regăsește coroana de oțel a României, în culoare naturală. Scutul este surmontat de o acvilă cruciată ieșind.
Semnificațiile elementelor însumate:
Coroana din șef, plasată pe hermină, este coroana României. Ea amintește atât de independența României, obținută în anul 1877, cât și de înfăptuirea Marii Uniri în anul 1918. Acvila cruciată, capul de bour și leii rampanți sunt simbolurile tradiționale pentru provinciile României, a căror unitate s-a desăvârșit în anul 1918. Acvila cruciată aflată pe coroana murală semnifică rangul de capitală a Principatelor Unite în timpul lui Mihai Viteazul și este semnul distinctiv adoptat pentru toate localitățile, foste capitale ale românilor, în decursul istoriei. Coroana murală cu șapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu reședință de județ.