Webcam Targu Mures

Amplasare, accesibilitate
Având o populaţie de 144.806 locuitori, municipiul Tîrgu Mureş este reşedinţa judeţului Mureş. Judeţul Mureş face parte din Regiunea de dezvoltare „Centru”, alături de judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita şi Sibiu. Regiunea de dezvoltare „Centru” este aşezată, aşa cum sugerează şi numele, în zona centrală a României, înregistrându-se distanţe aproximativ egale din zona ei centrală până în punctele de trecere a frontierelor.
Poziţionarea geostrategică centrală, cu acces la drumul european E60, la reţeaua de căi ferate, existenţa aeroportului de importanta transnaţională “TRANSILVANIA” si situarea în punctul de conexiune al viitoarelor autostrăzi – perspectiva autostrăzii Transilvania si Tîrgu Mureş – Iaşi – conferă municipiului Tîrgu Mureş importante atuuri pentru manifestarea vocaţiei naţionale si internaţionale.
Zona în care este amplasat oraşul este una dintre zonele cu cea mai slabă activitate seismică raportată la nivel naţional, fiind de preferat pentru amplasarea unor activităţi ce necesită un grad ridicat de protecţie faţă de riscul seismic.

Zona Metropolitană Tîrgu Mureş 
Municipiul Tîrgu Mureş, împreună cu zona sa periurbană, totalizează o populaţie de cca 215.ooo locuitori. Zona periurbană cuprinde oraşul Ungheni şi 13 comune, întinzându-se pe o suprafaţă de aproximativ 678,40 de km², limitrofă municipiului Tîrgu Mureş.
Interdependenţa dintre municipiul Tîrgu Mureş şi zona periurbană se manifestă în primul rând prin fluxul de forţă de muncă, care se deplasează dinspre zona rurală spre zona urbană.  În ultimii ani însă, datorită dezvoltării activităţilor industriale în zona periurbană, a apărut un nou sens al deplasării forţei de muncă, şi anume dinspre municipiu spre noile zone din interes din periurban.

Scurt istoric

Teritoriul de azi a municipiului a constituit din vechi timpuri un leagăn de străveche civilizaţie umană, pe care s-au descoperit numeroase dovezi materiale ce atestă vechimea, permanenţa şi continuitatea de viaţă istorică, începând cu epoca neolitică, până în perioada feudală timpurie (sec. IX-X1V), când se fac cunoscute primele menţiuni documentare a localităţii.
Aşa cum îi zice şi numele, Muncipiul Tîrgu Mureş s-a dezvoltat ca un târg, această caracteristică fiind determinată de amplasarea oraşului la intersecţia unor importante trasee comerciale. În prima jumătate a secolului XVI se remarcă între oraşele înfloritoare din Transilvania ca un important centru al producţiei meşteşugăreşti şi al schimburilor comerciale.
Ca o aducere aminte a istoriei zbuciumate pe care a traversat-o oraşul şi a luptei locuitorilor săi de a se apăra, avem astăzi în centrul urbei Cetatea Medievală care a evoluat de la primele fortificaţii de secol XV, fiind întărită în timpul voievodului Stefan Bathory (1492) şi apoi reconstruită în forma actuală între anii 1603-1653.
La sfârşitul secolului al XVII-lea, Transilvania intră sub stăpânirea Austriei, eveniment care generează pentru o lungă perioadă de timp implicaţii deosebite în viaţa economico-socială a oraşul Tîrgu-Mureş. În această perioadă se dezvoltă barocul transilvănean, când se realizează lăcaşuri de cult, clădiri de interes comun, case nobiliare, cazarma din incinta cetăţii etc. ce au rămas ca zestre a patrimoniului arhitectural din zona centrală a urbei de astăzi.
După anul 1850  se trece la o nouă perioadă, de făurire a oraşului modern, ea fiind facilitată, în primul rând, de pătrunderea economiei capitaliste, prin construirea a tot mai multe unităţi industriale, cu deosebire cele legate de ramura alimentară, prelucrării lemnului şi materialelor de construcţii. În această perioadă amintim  doi primari cu o contribuţie semnificativă  la dezvoltarea oraşului în această perioadă: Bernády György  – primar între anii 1900–1912 şi 1926–1929, şi Emil Dandea – primar între anii 1922–1926 şi 1934–1937, consideraţi iniţiatori ai modernizări oraşului pentru aportul pe care l-au adus în dezvoltarea infrastructurii şi dotării cu utilităţi, construirea de clădiri reprezentative, dintre care sediul actual al primăriei.
În intervalul 1918-1944 industrializarea oraşului cunoaşte o dezvoltare semnificativă, mult mai puternică decât cea din alte oraşe ale României, în special datorită folosirii gazului metan drept combustibil şi materie primă pentru diverse activităţi industriale.
Schimbarea regimului după evenimentele din 23 august 1944 atrage după sine modificări în toate domeniile vieţii din România. În plan economic au avut loc schimbări profunde, mai ales după naţionalizarea din 11 iunie 1948, economia trecând pentru o lungă perioadă de timp de la o economia de piaţă la o economie centralizată. Economia, industria, comerţul au fost reorganizate pe baze socialiste. Noul regim a considerat de maximă importanţă pentru România dezvoltarea sectorului industrial, în acest sens fiind întreprinse măsuri prin care vechile capacităţi industriale au fost sporite, concomitent cu dezvoltarea unor noi sectoare industriale. Astfel, principalii operatori economici care funcţionau în 1990 îşi desfăşurau activitatea în următoarele sectoare industriale: industria chimică şi de medicamente, industria constructoare de maşini şi echipamente electrotehnice, construcţii şi materiale de construcţii, industria de prelucrare a lemnului, industria textilă de confecţii şi pielărie, industria alimentară.

Activităţi economice

Oraşul se află în prezent în procesul de trecere de la o economie bazată în mare măsură pe activităţi din sectorul secundar la o economie bazată pe servicii. Schimbările survenite la începutul anilor ’90 pe plan european şi global, precum şi reformele economice întreprinse pe plan naţional, au făcut ca traiectoria economiei, dominată de o industrie de tradiţie (cu unităţi producătoare in domeniile construcţiilor de maşini, produse electrocasnice, produse chimice, mobila, pielărie, confecţii textile, sticlărie, porţelan şi industrie alimentara), să cunoască un declin important, odată cu dezmembrarea sistemului economic centralizat, privatizarea şi restructurarea marilor unităţi producătoare.
Faţă de anul 1996 s-a constatat o scădere cu 45% a salariaţilor din industrie cauzată de restructurările majore care au avut loc în acest sector. În industria prelucrătoare numărul salariaţilor a scăzut practic la jumătate. Trendul descrescător din sectorul industrial s-a produs pe fondul unei creşteri semnificative a ponderii sectorului terţiar reprezentat de activităţile de comerţ şi servicii. Numărul de persoane ocupate în comerţ a crescut cu 17%, iar al celor ocupate în servicii a crescut cu 50%. În învăţământ s-a înregistrat o creştere de 6%, în timp ce în sănătate şi asistenţă socială s-a constatat o creştere de 31%. Această ultimă evoluţie sugerează rolul important pe care îl joacă sectorul medical în viaţa economică şi socială a municipiului.
Deşi industria în general s-a înscris într-un trend descendent, evoluţia uneia dintre subramurile industriei chimice a înregistrat o creştere semnificativă. Este vorba de industria produselor farmaceutice care deţine în prezent o pondere de 15,8% din cifra de afaceri a operatorilor din industria municipiului, fiind în acelaşi timp un sector cu  o foarte bună productivitate a muncii şi care nu generează pierderi. În industria chimică şi din întregul sector al industriei prelucrătoare, cea mai mare întreprindere este SC Azomures SA – lider pe piaţa industriei de îngrăşăminte chimice din România, care avea o pondere a valorică a exportului de 82% în 2008 şi de cca 60% în 2009.
Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului a rămas în continuare una dintre cele mai reprezentative ramuri industriale, a cărei dezvoltare este favorizată şi de abundenţa de masă lemnoasă din judeţul Mureş. Mai mult, se pare că la nivelul judeţului Mureş se conturează un cluster în sectorul de prelucrare a lemnului, în care SC Mobex SA  –  una dintre cele mai mari întreprinderi de acest gen din ţară, având sediul în Tîrgu Mureş – şi-a asumat rolul de companie –lider.
Alte industrii prolifice în oraş sunt: industria alimentară – în special sectorul producţiei de lapte de consum, lactate şi brânzeturi – industria de textile, confecţii, pielărie şi încălţăminte, industria de echipamente electrice, electronice şi optice, fabricarea produselor din minerale nemetalice, industria metalelor şi construcţii de maşini.
Producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică, termică şi gaze, captarea şi distribuţia apei, canalizare şi gestiune deşeuri este un domeniu economic  care, deşi este reprezentat de un număr mic de operatori economice, realizează 36% din cifra de afaceri şi 39% din masa profitului brut înregistrat de operatorii economici din municipiul Tîrgu Mureş. Aceste cifre sunt practic realizate E.ON gaz Distribuţie SA şi E.ON Gaz România SA. După cum bine ştim, extracţia şi distribuţia gazelor a constituit întotdeauna un domeniu de referinţă pentru economia judeţului, având în vedere resursele însemnate de gaze naturale.
Ponderea cea mai ridicată în volumul exporturilor o deţin produsele industriei chimice şi farmaceutice, articolele de îmbrăcăminte, mobila şi articolele din lemn. Cel mai mare exportator, Azomureş SA, livrează îngrăşăminte chimice atât pe pieţele europene cat şi pe pieţe din Asia, Africa şi America de Sud: Turcia, Ungaria, China, Italia, Franţa, Algeria, Bulgaria, Brazilia, Germania, Kenya. Livrarea de mobilă se face pe piaţa comunitară (Franţa, Anglia, Italia, Austria, Ungaria, Germania, Bulgaria), dar şi pe pieţele din ţările Comunităţii Statelor Independente. Medicamentele produse la Tîrgu Mureş de multinaţionalele Gedeon Richter şi Sandoz au de asemenea o larga distribuţie internaţionala.

Domeniul medical

În domeniul ocrotirii sănătăţii, Municipiul Tîrgu Mureş este un centru de excelenta nu doar la nivelul judeţului, ci unul recunoscut la nivel naţional şi internaţional prin calitatea şi gradul de specializare al actului medical. În municipiu există unităţi de elită dotate cu aparatură performantă şi cadre medicale cu înaltă specializare între care se evidenţiază: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu Mureş (unitate de interes regional), Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) Tîrgu Mureş –  unitate de asistenţă medicală de urgenţă prespitalicească care, la vremea apariţiei sale, era un proiect pilot la nivel naţional, şi Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Tîrgu Mureş, unitate de excelenţă aflată în directa subordonare a Ministerului Sănătăţii.
Pentru exemplificarea influenţei pe care o exercită serviciile medicale tîrgumureşene dincolo de graniţele oraşului şi judeţului, menţionăm că mai mult de 30% din pacienţii spitalizaţi în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu Mureş provin din alte judeţe.
Învăţământ universitar şi cercetare
Municipiul Tîrgu Mureş este un important centru universitar în care funcţionează atât universităţi de tradiţie (Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu Mureş, Universitatea Petru Maior Tîrgu Mureş, Universitatea de Artă Teatrală Tîrgu Mureş), cât şi unităţi noi, particulare (Universitatea Dimitrie Cantemir Tîrgu Mureş, Universitatea Sapientia). Cele 5 instituţii oferă o gamă largă de domenii, cum ar fi: medicină generală şi medicină militară, farmacie, stomatologie şi tehnică dentară, asistenţă medicală de urgenţă medicochirurgicală, teatrologie, actorie, regie, filologie, psiho-pedagogie, drept, finanţe-bănci, contabilitate, matematică, informatică, administraţie publică, marketing, management, calculatoare, electronică, tehnologii de mecanică fină, automobile, design industrial.
Tîrgu Mureş este renumit dincolo de graniţele ţării prin Universitatea de Medicină şi Farmacie, care atrage studenţii din ţară străinătate prin calitatea actului educaţional,  dotările exceţionale,  precum şi prin faptul că învăţământul este disponibil şi în alte limbi decât cea naţională: maghiară şi engleză.
Programele de cercetare se desfăşoară atât în cadrul universităţilor cât şi în cadrul spitalicesc, existând nenumărate proiete de cercetare realizate cu instituţii partenere din afara ţării.

Atracţii turistice

Municipiul Tîrgu Mureş este un oraş primitor, dat fiind caracterul multicultural generat de  diversele culturi ce trăiesc în simbioză în acest teritoriu. Originea diversităţii culturale este veche, fiind exprimată în plan uman de grupuri etnice şi religioase diferite. Populaţiile predominante sunt românii şi maghiarii. Deschiderea către occident (şi nu numai) o dovedesc şi limbile vorbite în zonă, dintre care amintim, alături de limba naţională, limba maghiară, limba germană (există licee cu predare în limba maghiară şi germană), limba de engleză.
Municipiul Tîrgu Mureş este atractiv şi din punct de vedere al cadrului natural, fiind reşedinţa unui judeţ în care aproape o treime din suprafaţa sa este acoperită cu păduri. Oraşul însuşi este înconjurat de păduri, dintre care o parte însemnată se află pe teritoriul său administrativ. Un alt element de cadru natural este Mureşul definitoriu pentru Tîrgu Mureş, râul de care este legată  însăşi identitatea  oraşului  prin numele pe care îl dă acestuia şi prin rolul determinant pe care l-a jucat în configurarea formei actuale a oraşului.
Aşa cum s-a amintit mai sus, spaţiul urban tîrgumureşean este deţinătorul unui patrimoniu arhitectural variat, turiştii putând vizita  monumente din perioada medievală, renascentistă, barocă, şi în special din perioada „Art Nouveau”. Dintre acestea amintim ansamblul urban „Piaţa Trandafirilor” care este considerată o „emblemă” a oraşului, fiind însuşită ca atare de locuitori şi vizitatori, Cetatea Medievală, Piaţa Teatrului, Palatul Culturii, ansamblul „art nouveau” al Primăriei, Biblioteca Teleki-Bolyai, Tabla Regească etc.
Oraşul are o tradiţie şi în ceea ce priveşte furnizarea de servicii de agrement, deţinând două zone de agrement foarte îndrăgite de localnici şi de turişti: Complexul de Agrement Mureşul supranumit „Weekend” – loc de plajă şi baie,  şi Platoul Corneşti unde, în interiorul unei păduri bogate sunt amenajate un loc modern de joacă pentru copii, Gradina Zoo – a doua ca mărime din ţară, piste de biciclete şi trasee pentru alergat şi plimbat prin pădure. În plus faţă de aceste baze de agrement mai amintim şi Hipodromul pentru turismul hipic şi Aeroclubul Român care asigură condiţii optime pentru zboruri cu aparate ultra- uşoare (sporturi extreme).
În cazul în care vizitatorul doreşte servicii spa sau tratamente naturale, are posibilitatea să aleagă între complexul hotelier, de agrement şi baza de tratament Apollo Welness Club din Sângiorgiu de Mureş sau Centrul Lifestyle Herghelia amplasat într-un cadru natural deosebit, cu o bază proprie de tratament,  al cărui program consta într-un tratament medical integrat, cu accent pe stilul de viaţă natural şi o abordare ştiinţifică a factorilor cu impact major în starea de sănătate, ambele aflate în zona periurbană a oraşului.

Evenimente de interes pentru turişti
In Tîrgu Mureş se organizează anual o serie de manifestări artistice care au un puternic effect de atracţie şi de polarizare a activităţii turistice:
• Festivalul Internaţional „Constantin Silvestri”;
• Festivalul „Zilele Muzicale Tîrgumureşene”;
• Festivalul de Muzică Sacră;
• Zilele Tîrgumureşene, Festivalurile Vinului şi Berii;
• Festivalul Internaţional Teatru-Imagine;
• Festivalul Face-A-Face;
• Festivalul Naţional de Literatură Religioasă „Credo”;
• Festivalul-concurs de poezie „Romulus Guga”;
• Festivalul Naţional – concurs de epigrame „Cobra”;
• Festivalul Internaţional de Film de Scurt Metraj „Alternative”.
• „Jocul din bătrâni” – festival folcloric la Tîrgu Mureş;
• Expoziţii ale artiştilor plastici la Galeria Palatului Culturii, la Galeria „Nagy Imre” şi la Galeria „Kulcsar Bela”.
• Festivaluri de artă populară şi meşteşuguri: ţesături-covoare, ştergare, feţe de masă, cergi la Pănet; împletituri din nuiele-coşuri, mic mobilier, turnătorii de neferoase-clopote, candelabre, obiecte de cult,  etaloplastie, pictat icoane la Tîrgu Mureş.

Sursa webcam – https://www.digi24.ro/camere-web